Boli de inimă 101: Tipuri, diagnostic și opțiuni de tratament explicate

Boala de inimă, cunoscută și sub denumirea de boală cardiovasculară (BCV), este o afecțiune care poate afecta orice parte a inimii, inclusiv vasele de sânge care alimentează inima (arterele coronare), valvele cardiace sau mușchiul care ajută inima să se contracte și să pompeze sânge. 

Cele mai frecvente simptome ale tuturor formelor de boli de inimă includ dureri în piept și dificultăți de respirație. Uneori, pacienții pot prezenta, de asemenea, bătăi neregulate ale inimii sau palpitații. Bolile de inimă pot apărea cu simptome ușoare sau severe. Dacă nu sunt tratate, pot evolua spre infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau chiar deces. 

În SUA, există în jur de 1.905 decese de boli cardiovasculare în fiecare zi, iar acestea au fost raportate ca fiind principala cauză de deces în 2022.

Bolile de inimă pot fi prevenite prin diverse modificări ale stilului de viață și ale dietei și prin gestionarea oricăror afecțiuni preexistente, cum ar fi tensiune arterială crescută sau diabet. Acest articol va discuta în detaliu bolile de inimă, inclusiv tipurile, cauzele, tratamentul și prevenirea acestora. Așadar, haideți să începem.

Ce este o boală de inimă? 

Bolile de inimă sau bolile cardiovasculare sunt un termen generic folosit pentru a descrie mai multe tipuri de afecțiuni cardiace. Orice afecțiune care implică inima, mușchii cardiaci, sistemul electric sau vasele de sânge ale inimii se numește boală de inimă.  

Boala coronariană (CAD) este cel mai frecvent tip de boală cardiovasculară, o afecțiune care provoacă blocarea arterelor coronare. Arterele coronare sunt vasele de sânge care furnizează sânge inimii.

Tipuri de boli de inimă 

Printre tipurile comune de boli de inimă se numără: 

Boala valvelor cardiace 

Inima are patru valve: valva tricuspidă, pulmonară, mitrală și aortică. Când sângele trece prin camerele superioare și inferioare ale inimii, aceste valve cardiace acționează ca o ușă pentru a preveni refluxul sângelui în timpul contracțiilor inimii. 

Orice scurgere sau deteriorare a oricăreia dintre cele patru valve cardiace poate provoca refluxul sângelui. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la dificultăți de respirație, edem și insuficiență cardiacă. 

Cardiomiopatie 

Cardiomiopatia este un tip de boală cardiovasculară care afectează mușchii inimii. Este o afecțiune în care capacitatea de pompare a mușchilor inimii scade, ceea ce face mai dificilă pomparea sângelui către restul corpului de către inimă. Pereții camerelor inimii pot deveni rigizi, îngroșați sau întinși (dilatați). Cardiomiopatia poate fi cauzată de genetică, boli coronariene, medicamente, infecții și chiar consum excesiv de alcool.

Ritm cardiac anormal 

Ritmul cardiac anormal, cunoscut și sub numele de aritmie, este disfuncția sistemului electric al inimii. Atunci când semnalele electrice ale inimii nu funcționează corect, acest lucru poate afecta funcția contractilă a inimii, putând duce la insuficiență cardiacă dacă nu este tratată. Această disfuncție poate crește, de asemenea, riscul de accident vascular cerebral al pacientului.

Boala coronariană 

Boala coronariană (BC) este îngustarea sau blocarea arterei coronare cu substanțe grase sau placă. Dacă nu este tratată, poate crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Simptomele bolilor de inimă 

Simptomele comune ale bolilor cardiovasculare includ: 

• Dificultăți de respirație 
• Ameţeală 
• Durere în piept
• Bătăi rapide ale inimii 
• Durere de gât
• Arsuri la stomac 
• Umflarea corpului
• Disconfort sau presiune în partea superioară a corpului, gât sau piept.
• Indigestie 
• Oboseală 

Cauzele bolilor de inimă 

Cauzele frecvente ale bolilor cardiovasculare includ: 

• Afecțiuni necontrolate, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterol ridicat, boală renală sau tip 2 diabet.
• Îmbătrânire
• Stil de viață sedentar 
• Obezitatea 
• Dietă nesănătoasă
• Istoric familial de boli de inimă 
• Leziuni la orice parte a inimii 
• Stres necontrolat
• Fumatul sau consumul excesiv de alcool
• Consumul ilicit de droguri

Diagnostic 

Diagnosticul bolilor de inimă implică mai întâi efectuarea unui examen fizic, analizarea simptomelor și evaluarea istoricului medical și familial al pacientului. 

Apoi, medicul poate efectua câteva teste de diagnostic pentru a examina intern și a vedea starea exactă a inimii sau cauza bolii de inimă.

Unele dintre aceste teste de diagnostic pot include: 

• Electrocardiograma cardiacă (ECG sau EKG) 
• Ecocardiograma (ecografia inimii)
• Tomografie computerizată a inimii
• RMN cardiac (imagistica prin rezonanță magnetică)
• Anumite analize de sânge
• Cateterizare cardiacă 
• Test de stres la efort fizic

Tratament 

Tratamentul bolilor cardiovasculare depinde de mulți factori, printre care: 

• Tipul de boală de inimă
• Severitatea bolii
• Vârsta pacientului 
• Dacă pacientul are și alte afecțiuni preexistente 
• Istoric medical 

Dacă boala este minoră, medicul dumneavoastră vă poate recomanda schimbări specifice ale stilului de viață și medicamente, dar în cazul bolilor cardiovasculare severe, pot fi necesare medicamente și chiar intervenții chirurgicale. 

Opțiunile de tratament, în funcție de starea pacientului, pot include:

Schimbări ale stilului de viață 

Schimbările stilului de viață pentru gestionarea bolilor de inimă implică în principal creșterea activității fizice, o dietă săracă în sodiu și grăsimi, menținerea unei greutăți optime și renunțarea la consumul de alcool și la fumat.

Medicamente 

Medicamentele pentru bolile cardiovasculare sunt administrate pentru a permite circulația sanguină adecvată prin inimă și pentru a gestiona afecțiunile care cauzează boala.

De exemplu, dacă pacientul are hipertensiune arterială, i se pot administra diferite categorii de antihipertensive pentru a controla tensiunea arterială, deoarece hipertensiunea arterială crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. În mod similar, dacă pacientul are colesterol ridicat sau diabet, pot fi necesare medicamente pentru a scădea nivelul colesterolului și al zahărului din sânge.

Se pot administra anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în vasele de sânge, ceea ce restricționează fluxul sanguin către inimă. În mod similar, se pot prescrie medicamente antiaritmice dacă pacientul are bătăi neregulate ale inimii.

Chirurgie 

Operațiile cardiace se efectuează și în funcție de tipul bolii de inimă. Printre tipurile comune de intervenții chirurgicale cardiace se numără: 

Grefa de bypass coronarian (CABG) 

CABG este o procedură chirurgicală care creează un bypass în arterele coronare blocate pentru a restabili fluxul sanguin de la arterele blocate către inimă și restul corpului.

Chirurgie valvulară cardiacă 

Chirurgie valvulară cardiacă este o procedură de implantare care înlocuiește sau repară o valvă cardiacă deteriorată sau cu scurgeri pentru a permite fluxul sanguin în direcția corectă.

Implantarea stimulatorului cardiac 

A stimulator cardiac Implantarea se face de obicei atunci când bătăile inimii sunt neregulate sau inima nu bate corect. Procedura implantează un mic dispozitiv electronic în piept care ajută la reglarea sistemului electric al inimii și la normalizarea bătăilor inimii.

Chirurgie de transplant de inimă 

Transplantul de inimă este ultima opțiune de tratament pentru persoanele cu boli cardiovasculare în stadiu terminal. Este o procedură chirurgicală complexă care înlocuiește inima bolnavă a pacientului cu inima unui donator.

Prevenirea bolilor de inimă 

Prevenirea bolilor cardiovasculare implică schimbări ale stilului de viață și practicarea unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi: 

• Menținerea sub control a tensiunii arteriale, a zahărului și a colesterolului
• Renunțarea la fumat (dacă sunteți fumător activ), deoarece consumul continuu de tutun vă poate expune unui risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral
• Crește-ți activitatea fizică practicând cel puțin 30 de minute de exerciții fizice ușoare până la moderate, 5 zile pe săptămână, cum ar fi alergarea, joggingul, mersul rapid, înotul, săritul coardei sau ciclismul.
• Luând în mod regulat orice medicamente prescrise de medicul dumneavoastră
• Reducerea consumului de alcool
• Consumul unei diete sărace în sodiu, grăsimi și zahăr
• Menținerea unei greutăți sănătoase

Creșterea aportului de legume, cereale integrale și fructe proaspete